A A A

OSTEODENSITOMETRIE

Osteodensitomteria

Osteodensitometria este o investigatie care masoara densitatea minerala si duritatea osului. Exista doua metode: cu ultrasunete, total inofensiva si neinvaziva si metoda DEXA, cu iradiere. Osteodensitometria pune diagnosticul de osteoporoza (boala in care duritatea osului scade si apare riscul fracturilor la mici traumatisme sau chiar dupa tuse ori stranut).

In general, boala apare odata cu inaintarea in varsta si se accentueaza dupa ce femeia intra in menopauza.Este mult mai intalnita la femei, fiind legata de scaderea secretiei de estrogeni, scadere accentuata de instalarea menopauzei. Exista si osteoporoza secundara unor boli: endocrine (hipertiroidie, hiperparatiroidie), boli hematologice (anemie hemolitica, limfoame, leucemii), boli gastrointestinale (sindrom de malabsorbtie, ciroza hepatica), boli renale (insuficienta renala cronica).

Osteoporoza postmedicamentoasa apare dupa efectuarea unor tratamente indelungate cu corticoizi, heparina, chimioterapie. La randul lor, fumatul, sedentarismul si determinismul genetic favorizeaza instalarea osteoporozei. Rezulta din cele de mai sus ca testul de osteodensitometrie este indicat si pentru femei cu varste sub 40 de ani.


Osteoporoza

Fiind o boala osoasa care demineralizeaza osul, fragilizandu-l, osteoporoza detine un record absolut: este cea mai importanta cauza de fracturi la persoanele de peste 50 de ani, fiind vinovata de aproape 80% din totalul lor. Va puteti imagina ce urmeaza de aici: durere, spitalizare, interventii chirurgicale, posibile complicatii si o lunga perioada de recuperare, cheltuieli s.a.m.d. Pentru a preveni toate aceste neajunsuri, ne putem pune intrebarea logica: ce putem face pentru a nu ajunge aici? Cum putem evita sau trata osteoporoza?

Inainte de a porni in cautarea raspunsurilor la aceste intrebari, ar fi bine sa stim care sunt factorii care influenteaza sanatatea osului

In mod obisnuit, osul se gaseste intr-o permanenta activitate de resorbtie si formare, dupa 30-35 de ani densitatea osoasa incepand sa scada. La femei, pierderea osoasa se accelereaza dupa menopauza, cand scade dramatic secretia de hormoni estrogeni si progesteron, care au un rol protector. Exista hormoni care accelereaza remodelarea (hormonul paratiroidian, tiroxina, vitamina D, hormonul de crestere) si altii care o diminueaza (calcitonina, estrogenii). Hormonii nu sunt insa totul. Alti factori precum rasa, factorii genetici, alimentatia, exercitiul fizic si modul de viata sunt foarte importanti in ceea ce priveste rata pierderii osoase in menopauza chirurgicala sau naturala. Fumatul, alcoolismul, sedentarismul si obezitatea sunt factori care sporesc riscul de osteoporoza. Menopauza, rasa si factorii genetici fiind inevitabili, domeniul in care putem interveni este stilul de viata prin invatarea unor comportamente care s-au dovedit a fi utile prevenirii si ameliorarii osteoporozei.

Cea mai buna metoda de diagnosticare a osteoporozei in momentul de fata este osteodensitometria.

Alimentatie antiosteoporoza asigurarea unui aport de calciu normal este foarte importanta in prevenirea osteoporozei. In lipsa calciului, hormonul paratiroidian va actiona asupra oaselor pentru a mentine o concentratie constanta a calciului in sange, demineralizandu-le.

Laptele si produsele lactate sunt o sursa bogata de calciu, dar nu cea mai buna. Fiind bogate in proteine, contribuie la cresterea aciditatii sangelui, ceea ce forteaza calciul sub forma de bicarbonat sa iasa din os pentru neutralizarea aciditatii. Prin colesterolul continut, contribuie la aparitia unor problemelor cardio- si neurovasculare pe termen lung. Pe de alta parte, laptele degresat este destul de greu absorbabil. O sursa fara risc de calciu o constituie vegetalele, cerealele integrale, semintele de susan, mac, nucile, soia, lintea, legumele cu frunze, tofu.

De evitat ar fi bauturile carbogazoase, produsele bogate in fosfati precum branza topita, care cresc riscul demineralizarii osoase. Suplimentele de calciu pot fi recomandate cand alimentatia este saraca.

Sub influenta razelor ultraviolete, pielea poate produce provitamina D. Aceasta vitamina este mai departe transformata in vitamina D activa in ficat si rinichi. Rolul ei este de a creste absorbtia calciului la nivelul intestinului, de a reduce eliminarea calciului in urina si de a-l fixa in oase. Pentru a asigura necesarul zilnic de vitamina D este suficienta o expunere de 15 minute a pielii fetei si mainilor de 3-4 ori/saptamana in intervalul martie-octombrie. In perioada noiembrie-februarie, aportul din aceasta vitamina va fi asigurat din suplimente vitaminice.


Tratament medicamentos

Mai multe medicamente sunt capabile sa scada resorbtia osoasa si chiar sa stimuleze productia de os nou la persoanele cu osteoporoza. Din grupul celor care scad resorbtia amintim calciul, estrogenii, calcitonina, bifosfonatii.


Exercitiul fizic si osteoporoza

Exercitiul fizic este o componenta importanta a profilaxiei si tratamentului. Marele adevar este ca, pentru a fi mentinut, osul trebuie sa fie solicitat. Exista numeroase studii care arata ca nivelul de incarcare a osului influenteaza pozitiv cresterea si remodelarea osoasa.

Pentru persoanele care inca nu sufera de osteoporoza, sunt indicate sporturile de impact si exercitiile cu purtare de greutate. Astfel, alergarea, baschetul, tenisul, voleiul, gimnastica aerobica, badmintonul, schiatul sunt foarte indicate. Mai puteti lua in considerare urcatul scarilor, urcatul pe munte, exercitiile cu greutati. Eficienta exercitiilor este mai buna atunci cand sunt repetate cu regularitate (zilnic!), de durata scurta si suficient de intense pentru a produce tensiune la nivelul osului. Pentru pacientii deja afectati de osteoporoza, exercitiile „de impact” sunt contraindicate datorita cresterii riscului de fractura si tasare. Totusi exercitiile supravegheate, usor rezistive, progresive, pot creste densitatea minerala chiar si la pacientii osteoporotici. Mersul pe jos timp de 45 de minute de trei ori pe saptamana sau 30 de minute zilnic este foarte indicat pentru mentinerea densitatii minerale a membrelor inferioare si bazinului. Desi nu sunt osteogenetice, inotul si ciclismul pot fi indicate pentru mentinerea in forma si dezvoltarea fortei musculare.